Rut

Capitolul 1

1. Pe vremea judecătorilor, a fost o foamete în ţară. Un om din Betleemul lui Iuda a plecat cu nevasta sa şi cu cei doi fii ai lui, să locuiască pentru o vreme în ţara Moabului.
2. Numele omului aceluia era Elimelec, numele nevestei lui era Naomi, şi cei doi fii ai lui se numeau Mahlon şi Chilion: erau Efratiţi, din Betleemul lui Iuda. Ajungând în ţara Moabului, şi-au aşezat locuinţa acolo.
3. Elimelec, bărbatul Naomei, a murit, şi ea a rămas cu cei doi fii ai ei.
4. Ei şi-au luat neveste Moabite. Una se numea Orpa, şi cealaltă Rut, şi au locuit acolo aproape zece ani.
5. Mahlon şi Chilion au murit şi ei amândoi, şi Naomi a rămas fără cei doi fii ai ei şi fără bărbat.
6. Apoi s-a sculat, ea şi nurorile ei, ca să se întoarcă în ţara ei din ţara Moabului, căci aflase în ţara Moabului că Domnul cercetase pe poporul Său şi-i dăduse pâine.
7. Ea a ieşit din locul în care locuia însoţită de cele două nurori ale ei, şi a pornit ca să se întoarcă în ţara lui Iuda.
8. Naomi a zis atunci celor două nurori ale ei: "Duceţi-vă şi întoarceţi-vă fiecare la casa mamei ei! Domnul să Se îndure de voi, cum v-aţi îndurat şi voi de cei ce au murit şi de mine!
9. Să vă dea Domnul să găsiţi odihnă fiecare în casa unui bărbat!" Şi le-a sărutat. Ele au ridicat glasul, şi au plâns;
10. şi i-au zis: "Nu; noi vom merge cu tine la poporul tău."
11. Naomi a zis: "Întoarceţi-vă, fiicele mele! Pentru ce să veniţi voi cu mine? Mai am eu oare fii în pântecele meu, ca să poată fi bărbaţii voştri?
12. Întoarceţi-vă, fiicele mele, şi duceţi-vă! Eu sunt prea bătrână ca să mă mărit din nou. Şi chiar dacă aş zice că trag nădejde; chiar dacă în noaptea aceasta aş fi cu un bărbat, şi aş naşte fii,
13. aţi mai aştepta voi până să se facă mari şi aţi vrea voi să nu vă măritaţi din pricina lor? Nu, fiicele mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, pentru că mâna Domnului s-a întins împotriva mea."
14. Şi ele au ridicat glasul, şi iarăşi au plâns. Orpa a sărutat pe soacra sa şi a plecat, dar Rut s-a ţinut de ea.
15. Naomi a zis către Rut: "Iată, cumnata ta s-a întors la poporul ei şi la dumnezeii ei; întoarce-te şi tu după cumnata ta."
16. Rut a răspuns: "Nu sta de mine să te las, şi să mă întorc de la tine! Încotro vei merge tu voi merge şi eu, unde vei locui tu, voi locui şi eu; poporul tău va fi poporul meu, şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu;
17. unde vei muri tu, voi muri şi eu, şi voi fi îngropată acolo. Facă-mi Domnul ce o vrea, dar nimic nu mă va despărţi de tine decât moartea!"
18. Naomi, văzând-o hotărâtă să meargă cu ea, n-a mai stăruit.
19. Au călătorit împreună până ce au ajuns la Betleem. Şi când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus în mişcare din pricina lor şi femeile ziceau: "Naomi (Plăcută) este aceasta?"
20. Ea le-a zis: "Nu-mi mai ziceţi Naomi; ziceţi-mi Mara (Amărăciune), căci cel Atotputernic m-a umplut de amărăciune.
21. La plecare eram în belşug, şi acum Domnul mă aduce înapoi cu mâinile goale. De ce să-mi mai ziceţi Naomi, când Domnul a rostit împotriva mea, şi Cel Atotputernic m-a întristat?"
22. Astfel s-au întors din ţara Moabului Naomi şi nora sa Rut, Moabita. Au ajuns la Betleem la începutul seceratului orzurilor.

Capitolul 2

1. Naomi avea o rudă după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, şi se numea Boaz.
2. Rut, Moabita, a zis către Naomi: "Lasă-mă, te rog, să mă duc să strâng spice de pe câmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere." Ea i-a răspuns: "Du-te, fiica mea."
3. Ea s-a dus într-un ogor să strângă spice pe urma secerătorilor. Şi s-a întâmplat că ogorul acela era a lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.
4. Şi iată că Boaz a venit din Betleem, şi a zis secerătorilor: "Domnul să fie cu voi!" Ei i-au răspuns: "Domnul să te binecuvânteze!"
5. Şi Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor: "A cui este tânăra aceasta?"
6. Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: "Este o tânără Moabită, care s-a întors cu Naomi din ţara Moabului.
7. Ea a zis: "Dă-mi voie să strâng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor." Şi de azi dimineaţă, de când a venit, a stat în picioare până acum, şi nu s-a odihnit decât o clipă în casă".
8. Boaz a zis către Rut: "Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici, şi rămâi cu slujnicele mele.
9. Uită-te unde vor secera pe câmpii, şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi când îţi va fi sete, să te duci la vase, şi să bei din ce vor scoate slugile."
10. Atunci ea s-a aruncat cu faţa la pământ, şi i-a zis: "Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijeşti de mine, o străină?"
11. Boaz i-a răspuns: "Mi s-a spus tot ce ai făcut pentru soacra ta, de la moartea bărbatului tău, şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu-l cunoşteai mai înainte.
12. Domnul să-ţi răsplătească ce ai făcut, şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să te adăposteşti!"
13. Şi ea a zis: "O! să capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m-ai mângâiat, şi vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Şi totuşi eu nu sunt nici măcar ca una din slujnicele tale."
14. La vremea prânzului, Boaz a zis către Rut: "Apropie-te, mănâncă pâine, şi înmoaie-ţi bucata în oţet." Ea a şezut lângă secerători. I-au dat grăunţe prăjite; a mâncat şi s-a săturat şi ce a rămas a strâns.
15. Apoi s-a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: "Lăsaţi-o să culeagă spice şi între snopi, şi să n-o opriţi;
16. şi chiar voi să-i scoateţi din snopi câteva spice; s-o lăsaţi să culeagă spice, şi să n-o înfruntaţi."
17. Ea a cules spice de pe câmp până seara, şi a bătut ce culesese. A ieşit aproape o efă de orz.
18. A luat-o şi a intrat în cetate, şi soacra sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi rămăşiţele de la prânz şi i le-a dat.
19. Soacra sa i-a zis: "Unde ai cules astăzi spice, şi unde ai muncit? Binecuvântat să fie cel ce s-a îngrijit de tine!" Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise: "Omul la care am muncit azi", a zis ea, "se numeşte Boaz."
20. Naomi a zis nurorii sale: "Să fie binecuvântat de Domnul, care este plin de îndurare pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit. "Omul acesta este rudă cu noi", i-a mai spus Naomi, "este din cei ce au drept de răscumpărare asupra noastră."
21. Rut, Moabita, a adăugat: "El mi-a mai zis:" "Rămâi cu slugile mele, până vor isprăvi de secerat."
22. Şi Naomi a zis către nora sa Rut: "Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujnicele lui, şi să nu te întâlnească cineva în alt ogor".
23. Ea s-a ţinut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, până la sfârşitul seceratului orzurilor şi seceratului grâului. Şi locuia cu soacra sa.

Capitolul 3

1. Soacra sa Naomi i-a zis: "Fiica mea, aş vrea să-ţi dau un loc de odihnă, ca să fii fericită.
2. Şi acum Boaz, cu ale cărui slujnice ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată, el are să vânture la noapte orzurile în arie.
3. Spală-te şi unge-te, apoi îmbracă-te cu hainele tale, şi pogoară-te la arie. Să nu te faci cunoscută lui, până va isprăvi de mâncat şi de băut.
4. Şi când se va duce să se culce, înseamnă-ţi locul unde se culcă. Apoi du-te, descoperă-i picioarele, şi culcă-te. Şi el însuşi îţi va spune ce să faci."
5. Ea i-a răspuns: "Voi face tot ce ai spus."
6. Rut s-a pogorât la arie, şi a făcut tot ce poruncise soacra sa.
7. Boaz a mâncat şi a băut, şi inima-i era veselă. S-a dus şi s-a culcat la marginea unui stog. Rut a venit atunci încet de tot, i-a descoperit picioarele, şi s-a culcat.
8. La miezul nopţii, omul s-a speriat; s-a plecat, şi iată că o femeie era culcată la picioarele lui.
9. El a zis: "Cine eşti tu?" Ea răspuns: "Eu sunt Rut, slujnica ta; întinde-ţi poala hainei peste slujnica ta, căci ai drept de răscumpărare."
10. Şi el a zis: "Fii binecuvântată de Domnul, fiică! Această faptă de pe urmă mărturiseşte şi mai mult pentru tine decât cea dintâi, că n-ai umblat după tineri, săraci sau bogaţi.
11. Acum, fiică, nu te teme, îţi voi face tot ce vei zice, căci toată cetatea ştie că eşti o femeie cinstită.
12. Este adevărat că am drept de răscumpărare, dar este o altă rudă mai aproape decât mine.
13. Rămâi în noaptea aceasta aici. Şi mâine, dacă vrea să te răscumpere, bine, să te răscumpere; dar dacă nu-i place să te răscumpere, te voi răscumpăra eu, viu este Domnul! Culcă-te aici până dimineaţă."
14. Ea a rămas culcată la picioarele lui până dimineaţă, şi s-a sculat mai înainte de a se putea cunoaşte unul pe altul. Boaz a zis: "Să nu ştie nimeni că a intrat o femeie în arie!"
15. Şi a adăugat: "Adu mantaua de pe tine, şi ţine-o." Ea a ţinut-o, şi el a măsurat şase măsuri de orz, şi le-a pus pe ea. Apoi a intrat în cetate.
16. Rut s-a întors la soacra sa, şi Naomi, a zis: "Tu eşti, fiica mea?" Rut i-a istorisit tot ce-i făcuse omul acela.
17. Ea a zis: "Mi-a dat aceste şase măsuri de orz, zicând: "Să nu te întorci cu mâinile goale la soacra ta."
18. Şi Naomi a zis: "Fii liniştită, fiica mea, până vei şti cum se va isprăvi lucrul acesta, căci omul acesta nu va avea odihnă până nu va sfârşi lucrul chiar astăzi."

Capitolul 4

1. Boaz s-a suit la poarta cetăţii, şi s-a oprit acolo. Şi iată că cel ce avea drept de răscumpărare, şi despre care vorbise Boaz, trecea. Boaz i-a zis: "Hei, cutare, apropie-te, stai aici." Şi el s-a apropiat, şi s-a oprit.
2. Boaz a luat atunci zece oameni dintre bătrânii cetăţii, şi a zis: "Şedeţi aici." Şi ei au şezut jos.
3. Apoi a zis celui ce avea drept de răscumpărare: "Naomi, întorcându-se din ţara Moabului, a vândut bucata de pământ care era a fratelui nostru Elimelec.
4. Am crezut de datoria mea să te înştiinţez despre aceasta, şi să-ţi spun: "Cumpăr-o, în faţa locuitorilor şi în faţa bătrânilor poporului meu. Dacă vrei s-o răscumperi, răscumpăr-o; dar dacă nu vrei, spune-mi, ca să ştiu. Căci nu este nimeni înaintea ta care să aibă dreptul de răscumpărare, şi după tine eu am dreptul acesta." Şi el a răspuns: "O voi răscumpăra."
5. Boaz a zis: "În ziua în care vei cumpăra ţarina din mâna Naomei, o vei cumpăra în acelaşi timp şi de la Rut, Moabita, nevasta celui mort, ca să ridici numele mortului în moştenirea lui."
6. Şi cel ce avea drept de răscumpărare a răspuns: "Nu pot s-o răscumpăr pe socoteala mea, de frică să nu-mi stric moştenirea mea; ia tu dreptul de răscumpărare, căci eu nu pot s-o răscumpăr."
7. Odinioară în Israel, pentru întărirea unei răscumpărări sau unui schimb, omul îşi scotea încălţămintea şi o dădea celuilalt: aceasta slujea ca mărturie în Israel.
8. Cel ce avea drept de răscumpărare a zis dar lui Boaz: "Cumpăr-o pe socoteala ta!" Şi şi-a scos încălţămintea.
9. Atunci Boaz a zis bătrânilor şi întregului popor: "Voi sunteţi martori azi că am cumpărat din mâna Naomei tot ce era al lui Elimelec, al lui Chilion şi al lui Mahlon,
10. şi că mi-am cumpărat de asemenea de nevastă pe Rut, Moabita, nevasta lui Mahlon, ca să ridic numele mortului în moştenirea lui, şi pentru ca numele mortului să nu fie şters dintre fraţii lui şi din poarta locului lui. Voi sunteţi martori azi despre aceasta!"
11. Tot poporul care era la poartă şi bătrânii au zis: "Suntem martori! Domnul să facă pe femeia care intră în casa ta ca Rahela şi ca Lea, care amândouă au zidit casa lui Israel! Arată-ţi puterea în Efrata, şi fă-ţi un nume în Betleem!
12. Sămânţa pe care ţi-o va da Domnul, prin această tânără femeie, să-ţi facă o casă asemenea casei lui Pereţ, care s-a născut lui Iuda din Tamar!"
13. Boaz a luat pe Rut, care i-a fost nevastă, şi el a intrat la ea. Domnul a făcut-o să zămislească, şi ea a născut un fiu.
14. Femeile au zis Naomei: "Binecuvântat să fie Domnul, care nu te-a lăsat lipsită azi de un bărbat cu drept de răscumpărare, şi al cărui nume va fi lăudat în Israel!
15. Copilul acesta îţi va înviora sufletul, şi va fi sprijinul bătrâneţelor tale; căci l-a născut nora ta, care te iubeşte, şi care face pentru tine mai mult decât şapte fii."
16. Naomi a luat copilul, l-a ţinut în braţe, şi a văzut de el.
17. Vecinele i-au pus nume, zicând: "Un fiu s-a născut Naomei!" Şi l-au numit Obed. Acesta a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David.
18. Iată sămânţa lui Pereţ. Pereţ a fost tatăl lui Heţron;
19. Heţron a fost tatăl lui Ram; Ram a fost tatăl lui Aminadab;
20. Aminadab a fost tatăl lui Nahşon: Nahşon a fost tatăl lui Salmon;
21. Salmon a fost tatăl lui Boaz; Boaz a fost tatăl lui Obed;
22. Obed a fost tatăl lui Isai; şi Isai a fost tatăl lui David.