Profetia lui Naum este asemãnãtoare unui poem cinematografic. Cartea nu transmite idei prin discursuri, ci printr-o succesiune ametitoare de imagini.

Titlul: Numele lui Naum înseamnã în limba ebraicã: „mîngîiere". Numele orasului Capernaum, în care s-a stabilit pentru o vreme Domnul Isus se traduce prin: „Cetatea mîngîierii". Mesajul lui Naum a adus mîngîiere tuturor celor ce trãiau sub groaznica dominatie asirianã. Imperiul asirian a fost unul dintre cele mai crude din istorie. Jupuirea oamenilor de vii, smulgerea limbii sãu tãierea mîinilor si picioarelor erau numai cîteva din pedepsele celor ce îndrãzneau sã nu se supunã Asiriei sau care încercau sã se rãscoale. În vremea lui Naum, Asiria era sinonimã cu teroarea. Vestea despre apropiata ei pedepsire venea ca o brizã rãcoritoare peste inimile si mintile arse de teamã si suferintã.

Autorul: Singura informatie despre Naum ne-o pune la dispozitie textul din prefata profetiei lui: „Naum, din Elcos" (Naum l:1). Nu se stie cu sigurantã unde s-a aflat aceastã localitate.

Data: Textul din Naum 3:8-10 vorbeste despre cãderea Tebei (No-Amon) ca despre un eveniment petrecut recent, deci cartea trebuie sã fie scrisã cu putin timp dupã anul 664 î.Cr. Cetatea Teba a fost reziditã 10 ani mai tîrziu, asa cã data scrierii nu poate fi plasatã dupã anul 654 î.Cr.

Contextul istoric: Pocãinta ninivenilor sub efectul propovãduitii profetului Iona nu a fost de prea lungã duratã. Asiria s-a întors curînd la practicile ei vinovate. În anul 722 î.Cr., teama lui Iona s-a dovedit a fi fost întemeiatã, cãci Sargon al doilea a venit sã cucereascã si sã distrugã Samaria, ducînd în robie cele 10 semintii ale lui Israel. Pe vremea lui Naum (circa 660 î.Cr.), Asiria s-a aflat la apogeul puterii si dominãrii ei imperiale. Sã prevezi în acel moment sfîrsitul Asiriei, era un act de curaj si de intuitie pe care numai un om cu acces la descoperirile dumnezeiesti asupra viitorului o putea face. Naum a fost un astfel de om cu capacitãti supranaturale. Profetii din vechime mai erau numiti si „vãzãtori". Nimeni n-a purtat vreodatã mai pe merit aceastã numire ca Naum. Vedeniile „cinematografice" primite de el de la Dumnezeu au functionat ca un veritabil „tunel al timpului" prin care profetul a fost proiectat ca martor ocular al unor evenimente istorice care urmau sã se desfãsoare peste alti multi ani de zile.

Sub Asurbanipal (669-633 î.Cr.) Asiria si-a atins gloria existentei ei. Capitala imperiului, Ninive, devenise unul dintre cele mai fortificate si mai mãrete orase ale lumii. De jur împrejur, zidurile erau înalte de 35 de metri si îndeajuns de late pentru ca trei care de luptã sã poatã trece în paralel. Din loc în loc, zidul era prelungit în înãltime cu turnuri de încã 30 de metri, în afara fortificatiilor zidului, cetatea mai era înconjuratã si de un sant de apã lat de 50 de metri si adînc de 20 de metri. Ninive pãrea a fi imposibil de cucerit. Între zidurile ei, populatia acumulase provizii pentru un asediu de 20 de ani de zile. La vremea aparitiei ei, proorocia rostitã de Naum pãrea un vis frumos, dar irealizabil. Totusi, Dumnezeu a fãcut întocmai asa cum anuntase prin vocea profetului. Naum anuntase cã Ninive va pieri din cauza unor „valuri ce se revarsã peste mal" (Naum l:8). si asa a si fost. În timpul asediului asezat de babilonieni, Eufratul s-a umflat din cauza ploilor si a rupt o parte din zidul pe sub care intra în cetate. Ostile cuceritorilor au intrat prin gaura aceea, i-au nimicit pe locuitorii cetãtii, au jefuit tot ceea ce se putea jefui si apoi au pus foc (Naum 3:13, 15). Naum vestise de asemenea cã Ninive va fi „ascunsã" (Naum 3:11). Ruinele ei, uitate de timp, au fost redescoperite abia în anul 1842 d.Cr., fãcîndu-i încã o datã sã tacã pe cei ce timp de secole batjocoriserã competenta istoricã a Bibliei.

Continutul: Profetia lui Naum este un reportaj la fata locului despre distrugerea cetãtii Ninive. Condamnarea si pedepsirea ei pot fi o pildã pentru judecata pe care a rostit-o Dumnezeu împotriva întregii lumi pãcãtoase si rãzvrãtite. Proclamatia lui Naum despre soarta cetãtii Ninive, nu mai este o chemare la pocãintã, ca pe vremea lui Iona, ci publicarea unui verdict ireversibil.

Cartea lui Naum este un excelent studiu în caracterul lui Dumnezeu. Atributele Lui sînt prezentate în toatã splendoarea si echilibrul lor. În textul din Naum l:2, 3, 6, 7, gãsim pe de o parte trãsãturile mîniei lui: „Domnul este un Dumnezeu gelos si rãzbunãtor... plin de mînie... tine mînie pe vrãjmasii Lui... cine poate sta împotriva urgiei Lui?" iar pe de alta trãsãturile bunãtãtii Lui vesnice: „Domnul este îndelung rãbdãtor... Domnul este bun, El este un loc de scãpare în ziua necazului; si cunoaste pe cei ce se încred în El".

Iona ne-a arãtat un Dumnezeu al iubirii si al harului, Naum ne aratã un Dumnezeu al sfinteniei, „de o mare tãrie, si (care) nu lasã nepedepsit pe cel rãu" (Naum l:3).

Mesajul peste veacuri: „Ce seamãnã omul, aceea va culege" spune proverbul Biblic. Cartea lui Naum este un avertisment pentru toti aceia care se împietresc în timpul îndelungii rãbdãri a lui Dumnezeu, crezînd cã pedepsirea lor nu va veni niciodatã: „Unde este fãgãduinta venirii Lui? Cãci de cînd au adormit pãrintii nostri, toate rãmîn asa cum erau de la începutul zidirii!" (2 Petru 3:4). Ninive este un „tip" pentru toate acele neamuri care îi întorc spatele lui Dumnezeu. Puternicii lumii si-au închipuit mereu cã pentru o îndelungã dominatie este nevoie de putere militarã si economicã. Profetia lui Naum ne aratã însã cã Ninive s-a prãbusit din cauza pãcatului (Naum 3:1-7) si cã în cãderea ei, cetatea nu s-a putut sprijini nici pe bogãtia economicã si nici pe tãria militarã (Naum 3:8-19). Persoana sau natiunea care în mod deliberat si hotãrît îl refuzã pe Domnul, se îndreaptã deliberat si hotãrît spre distrugere. Mesajul acesta a fost necesar atunci si rãmîne necesar si astãzi!

SCHITA CÃRTII

I. MÃRETIA LUI DUMNEZEU
a. Mãretia atributelor Sale, 1:2-8
b. Mãrimea mîniei Sale, 1:9-14

II. JUDECATA DIVINÃ
a. Provocarea, 2:1-2
b. Pustiirea, 2:1-3:19